Misterul fulgilor de zăpadă

Foto: Kenneth Libbrecht.

Faptul că nici un fulg de zăpadă nu seamănă cu altul este bine-cunoscut. Mai puțin cunoscut este însă faptul că forma unui fulg de nea depinde de temperatura la care acesta se formează. Text: Michael Klesius

 

Când mercurul termometrelor scade între –1°C și –3°C, fulgii de zăpadă cristalizează sub formă aplatizată sau dendritică. Pe la –5 °C apar acele și cristalele columnare. Dacă temperatura scade și mai mult, fulgii revin la formele de cristalizare dendritice sau aplatizate. Iar atunci când fulgii de nea încep să se formeze în formă columnară la circa –5 °C însă ajung apoi la tempreaturi mai reci sau mai calde, cristalele capătă în final forma unor coloane cu capac – în parte columnare, în parte aplatizate.

Ceea ce nu știe încă nimeni este cum afectează temperatura formarea cristalelor. Kenneth Libbrecht, șeful Departamentului de Fizică de la California Institute of Technology, încearcă să rezolve enigma studiind mii de fulgi de zăpadă, atât în natură, cum sunt cei figurați aici, pe care i‑a fotografiat în Ontario, Michigan și Alaska, cât și în laboratorul său, unde crește fulgi de zăpadă în condiții controlate. Comparând dezvoltarea fulgilor de zăpadă cu teoriile asupra creșterii cristalelor, el ar putea descifra mecanismele prin care iau naștere aceștia.

După teoriile lui Libbrecht, schimbările de formă ale fulgilor de zăpadă ar putea oferi indicii legate de problematica încălzirii globale. „Natura este doar un sistem instabil clădit pe baza altuia”, spune el. „Să localizezi momentele similare din trecut, înseamnă să deții cheia cu care poți afla când vor surveni schimbări bruște asemănătoare.”



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*