Reteta reinvierii

Readucerea la viata a speciilor disparute nu mai este considerata SF. Dar e aceasta o idee buna?

Readucerea la viata a speciilor disparute nu mai este considerata SF. Dar e aceasta o idee buna?

Fiecare nou cadavru de mamut-lanos ivit din permafrostul siberian declanseaza un iures de speculatii legate de readucerea la viata a acestui gigant al epocii glaciare. Cercetatorii au pus la punct cel putin cateva dintre mijloacele necesare pentru transformarea acestei sperante in realitate

Anul trecut, in noiembrie, cand o echipa condusa de Teruhiko Wakayama, un biolog specializat in reproducere din Kobe, Japonia, a anuntat ca a clonat soareci ce fusesera inghetati timp de 16 ani, oamenii de stiinta au sugerat ca aceeasi tehnica ar putea deschide calea spre clonarea mamutilor si a altor specii disparute pastrate in solul inghetat. Discutiile despre clonare s-au animat dupa cateva saptamani, cand un grup de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, condus de Webb Miller si Stephan C. Schuster, a publicat 70% din genomul mamutului, detaliind o mare parte din datele de baza care ar putea fi necesare pentru crearea unui mamut.

„Am ras cand Steven Spielberg afirma ca este inevitabila clonarea animalelor disparute – spune Hendrik Poinar, de la Universitatea McMaster, o autoritate in ADN-ul fosil, consultant stiintific la un documentar despre producerea filmului Jurassic Park. Insa acum nu mai rad, cel putin nu cand e vorba despre mamuti. E pe cale sa se intample. E doar o chestiune de stabilire a detaliilor.“
Dar, dupa cum recunoaste chiar Poinar, detaliile sunt cele descurajante.

Cei doi pasi fundamentali pe care-i presupune clonarea unui mamut sau a oricarui animal disparut sunt recuperarea secventei complete a ADN-ului – in cazul mamutilor, estimate la peste 4,5 miliarde de perechi de baze – si transpunerea acestor date in carne si oase. Publicarea genomului partial al mamutului e un bun inceput in ceea ce priveste prima problema, desi cele 30 de procente ramase din genom vor trebui recuperate, iar intreaga secventa a genomului refacuta inca de cateva ori, pentru a se elimina erorile ce s-ar fi putut strecura in stravechiul ADN de-a lungul a secole de degradare. Oamenii de stiinta vor trebui, de asemenea, sa ambaleze ADN-ul in cromozomi – iar la ora aceasta ei nu stiu nici macar cati cromozomi avea mamutul.

 Dar niciuna dintre aceste sarcini nu pare insurmontabila, in special prin prisma unor descoperiri tehnice recente, cum ar fi o noua generatie de secvent iere de mare viteza si o tehnica simpla, ieftina de recuperare a ADN-ului de inalta calitate din parul de mamut. „E o simpla chestiune de timp si de bani, si nu una tehnologica“ – spune Schuster.

Citeste tot reportajul in National Geographic Mai 2009.
 



3 Comments

  1. da.interesant.daca s-ar putea aduce la viata un mamut?.am putea vedea cum se comportau.asta este inceputul.in viitor poate reinvierea unui animal inghetat va fi o nimica toata.de aceea lumea isi pune speranta ei.daca ar putea face asa ceva ar fi extraordinar.de aceea le urez bafta si sa reuseasca.
    cu tot respetul,cristian iulia

  2. Daca ne invartim prea mult in jurul problemei ,pierdem si ce avem , asa ca eu zic sa se porneasca la treaba si schimbarile ,innoirile si etc. se vor face pe parcurs. Succes.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*