Ciuma, Europa și țiganii

Între sec. al VI-lea și al XVIII-lea, epidemii succesive de ciumă au ucis o treime sau chiar jumătate din populația de pe continent, dar supraviețuitorii au dat naștere unei populații cu rezistență sporită la această boală. Aici, o pictură de Micco Spadaro redă ciuma la Napoli. Foto: De Agostini/A. Dagl/Photoland

O cercetare cu participare românească a aflat care gene declanșează alerta de ciumă în organism –și întrevede posibile implicații pentru alte boli.

Valurile de ciumă care au decimat și înspăimântat Europa medievală secole de-a rândul au selectat până la urmă cei mai rezistenți indivizi. Epidemii succesive au ucis o treime sau chiar jumătate din populația de pe continent, dar supraviețuitorii au dat naștere unei populații cu imunitate sporită la această boală.

O echipă multidisciplinară de la centre de cercetare din Olanda, România, Spaniași India a avut ideea să caute genele modificate de expunerea la ciuma bubonică la o populație de origine neeuropeană, dar care a trăit în Europa în ultima mie de ani: țiganii.

Sosiți din Nordul Indiei între 900și 1100 d.Hr., romii (tradițional numiți țigani) continuă să trăiască în Europa, purtând un bagaj genetic practic nemodificat. „Am constatat că între romii europeni și un grup etnic din nordul Indiei, de unde provin romii, sunt diferențe genetice mici. |n schimb, sunt diferențe foarte mari între ei și populațiile europene, atât din Vest cât și din Est. Condițiile istorice și sociale au făcut ca romii să se amestece foarte puțin cu populațiile locale timp de peste 1.000 de ani“ – spune Mihai Netea, coordonatorul studiului publicat luna trecută în Jurnalul Academiei Naționale de Științe din SUA (PNAS).

Dar tocmai diferențele de ADN dintre romi și populațiile europene au fost cheia studiului.

Pentru că echipa a găsit și gene care în ultimul mileniu au suferit schimbări identice la ambele grupuri. Similitudinile nu puteau proveni decât din presiunea evolutivă a mediului.

Pentru a descifra aceste schimbări de ADN, cercetătorii au colectat mostre de sânge de la 100 de indivizi de origine europeană și de la 100 de indivizi de origine romă, ambele grupuri din România, precumși de la 500 de indivizi din Nordul Indiei, zona de origine geografică a populației rome – pentru comparație.

Purtători ai aceluiași bagaj genetic, romii europeni, precum această femeie cu copil din Iași (stânga), au în plus față de cei din India (dreapta) gena care declașează răspunsul imun la ciumă. Foto: Tibor Bognar/Photoland, Jaina Misha/Eye Ubiqutous/Corbis

Aplicând modele matematice, ei au obținut o listă scurtă de gene din ADN modificate în urma unor presiuni exterioare la români și romi, dar nu și la indieni.

Din această listă, au fost identificate trei gene despre care studii anterioare sugerau că au rol de recunoaștere a bacteriilor. Și ce factor de presiune major s-a manifestat în ultima mie de ani în Europa, dar nu în India? Autorii studiului au presupus că a fost vorba de letala Yersinia pestis, bacilul ciumei, adus de șobolani infectați din Asia și transmis prin intermediul puricilor, iar apoi și de la om la om.

A urmat un set de studii moleculare pentru a verifica ipoteza.

A reieșit că un același set de receptori imunitari (TLR – toll-like receptors) care recunosc Y. pestis au fost modificați, în paralel, și la europeni, dar și la romi, în ceea ce se numește evoluție convergentă. (Evoluția convergentă e, de exemplu, modul în care omul și caracatița au ajuns să aibă ochi foarte asemănători, pe căi evolutive total separate). La populația indiană, aceiași receptori nu au fost modificați.

„Mai întâi am cumpărat celule renale, crescute în laborator, care nu prezentau acești receptori, și am arătat că ele nu reacționau la Y. pestis. Apoi le-am transfectat  receptorii și au reacționat“ – a explicat Mihai Netea, imunolog la Universitatea Radboud, din Nijmegen, Olanda. TLR 1/6/10 reperează bacilul ciumei, recunosc infecția și declanșează contraatacul (mai exact, le induc celulelor albe să producă anumite proteine, citokine proinflamatoare, care semnalează sistemului imunitar să intervină).

Netea spune că două lucruri au devenit certe în urma studiului: „Receptorii TLR 1/6/10, s-au aflat sub presiune evoluționistă și, ceea ce nu se știa până acum, ei sunt cei care răspund la infecția cu Yersinia pestis și declanșează răspunsul imun.“ Rămâne însă o presupunere dacă ciuma a fost singura cauză a modificării lor.

Chiar dacă pesta nu mai bântuie, studiul e de mare actualitate, pentru că variantele de gene selectate în populațiile europene prin această presiune evolutivă ar putea juca un rol și în depistarea unor boli infecțioase sau inflamatorii moderne sau în dezvoltarea bolilor autoimune. Cercetătorii își propun acum să verifice dacă aceiași receptori modifică și susceptibilitatea la boala Crohn, artrită reumatoidă sau septicemie.

—Domnica Macri



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*