Statele insulare mici, afectate de schimbările climatice

Unitate pedriatică într-un spital din Insulele Solomon. Foto: WHO/Y. Shimizu.

Schimbările climatice din ultimii 50 de ani, provocate de acțiunile umane, duc la creșterea nivelurilor mărilor, topirea ghețarilor, la fenomene meteorologice extreme tot mai intense și mai frecvente. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că în perioada 2030 – 2050 se așteaptă ca schimbările climatice să determine aproximativ 250.000 de decese pe an provocate de malnutriție, malarie, diaree sau stres termic. Sunt vizate în principal statele mici insulare, în curs de dezvoltare.

Toate populațiile sunt afectate de schimbările climatice, dar unele sunt mai vulnerabile. OMS atrage atenția că cei care trăiesc în statele insulare mici în curs de dezvoltare, în regiunile de coastă, în orașele foarte mari sau în regiunile montane și polare sunt foarte vulnerabili.

Copiii, în special cei care trăiesc în țările sărăce, sunt printre cei mai vulnerabili la riscurile de sănătate. În plus, efectele asupra sănătății vor fi tot mai accentuate și asupra persoanelor în vârstă.

Creșterea nivelului mărilor amenință accesul la pământ în zonele de coastă, în special în insulele joase. Terenurile folosite pentru agricultură nu vor mai putea fi utilizabile, deoarece apa sărată contaminează solul și aprovizionarea cu apă dulce. Oamenii vor fi astfel forțați să migreze în interiorul țării. În Kiribati, creșterile previzionate ale nivelului mării și evenimentele meteorologice extreme amenință existența acestei țări joase, formată din 33 de atoluri corali și insule de recif.

Nivelul mării în creștere în Kiribati. Foto: WHO.

Temperaturile în creștere și alte efecte ale schimbărilor climatice duc la înmulțirea insectelor care transportă boli. Țânțarii, care răspândesc boli cum ar fi malaria, febra dengue și Zika, sunt foarte sensibili la schimbările de temperatură și umiditate. În conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, țările au convenit să ia măsuri pentru a limita încălzirea globală la 2°C.

Copiii cu vârsta sub 5 ani prezintă cel mai mult risc de boli precum malaria și bolile diareice, dar serviciile de sănătate vor necesita resurse suplimentare pentru a face față creșterii cererii.

Inundațiile și secetele afectează accesul la apă potabilă sigură și pot duce la creșterea numărului de boli și decese cauzate de bolile bolile diareice.

Poluarea aerului ucide în fiecare an peste 6,5 milioane de oameni din întreaga lume. Țările care iau măsuri pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi reducerea poluării cauzate de arderea combustibililor fosili, vor avea un impact imediat asupra sănătății și vor contribui la reducerea încălzirii globale care amenință statele insulare mici.

Un copil primește un vaccin oral împotriva holerei, în Haiti. Foto: WHO

Ce este de făcut

În prezent, OMS spune că nu se pot face decât o serie de calcule preliminare pentru a măsura efectele cauzate de schimbările climatice asupra sănătății. Organizația se așteaptă ca schimbările climatice să ducă la aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an între 2030 și 2050; 38 000 din cauza expunerii persoanelor în vârstă la căldură, 48.000 din cauza diareei, 60.000 din cauza malariei și 95.000 din cauza subnutriției în copilărie.

Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, specialiștii dezvoltă sisteme alternative de producere a energiei, în timp ce organizațiile nonguvernamentale militează pentru utilizarea bicicletelor ca alternative la mașini, pentru a reduce emisiile de carbon. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră printr-o mai bună alegere a transportului, a alimentelor și a utilizării energiei poate avea ca rezultat îmbunătățirea sănătății, în special prin reducerea poluării atmosferice.

Sursa: Organizația Mondială a Sănătății



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*