Inimi

Imagine articol

Cheeseburgerii, fumatul, stresul, cresterea sedentarismului: acestia sunt suspectii obisnuiti aflati pe lista factorilor de risc pentru boala de inima, o maladie care atinge proportiile unei epidemii globale.

Acum, cunostintele despre factorii genetici care o declanseaza ne-ar putea ajuta sa depistam boala inainte sa se produca. Gloria Stevens sta intinsa pe spate, sedata, dar constienta, privind imaginea propriei sale inimi, care bate.

Metaforic vorbind, inima Gloriei este centrul eului ei emotional – care nu trebuie tinuta in palma si cu atat mai putin afisata pe un monitor, deasupra capului.

Mai exact, este o pompa plina cu sange, aproximativ de marimea unui pumn strans, ale carei contractii ritmice au mentinut-o pe Gloria in viata timp de 62 de ani si, cu oarece reparatii, o vor mentine in functiune inca un numar nedeterminat de ani.

In acest moment, medicul ei introduce cu mare atentie un cateter subtire prin artera femurala, de la o incizie facuta in zona inghinala, pana in aorta si de acolo intr-una dintre arterele care incercuiesc inima Gloriei. In varful cateterului se afla un mic balon.

Medicul poarta cu delicatete acest varf spre un loc unde placa aterosclerotica a ingustat canalul arterei cu 90%. Cu o miscare rapida, exersata, umfla balonul pentru a impinge inapoi peretele arterei, dezumfla balonul, apoi insereaza un stent expandabil – arata ca un mic tub de sarma impletita – care va mentine pasajul respectiv deschis.

In timp ce Gloria se uita pe monitor, blocajul din artera ei dispare si un flux laminar considerabil navaleste prin vas, precum un rau revarsat. Procedura s-a incheiat. A durat doar o jumatate de ora. Dupa toate aparentele, Gloria va fi in stare sa mearga acasa a doua zi.

La fel ca alte cateva mii de pacienti din SUA supusi unei asemenea angioplastii de rutina – mai bine de un milion de persoane pe an. Conducta s-a reparat, pacientul s-a vindecat, nu? Gresit. Datorita tratamentului la care a fost supusa, calitatea vietii Gloriei probabil se va imbunatati. Va respira mai usor si poate va trai mai mult. Dar nu se poate spune ca s-a vindecat.

Ateroscleroza ei coronariana – intarirea si ingustarea arterelor care alimenteaza inima cu sange bogat in oxigen – inca o fac vulnerabila in fata unor viitoare blocaje si boli coronariene ale inimii. Desi inimile sufera de multe maladii – valvele prezinta scurgeri, membranele se inflameaza -, bolile coronariene ale inimii, care pot conduce la un atac de cord si in cele din urma la insuficienta cardiaca, reprezinta cauza principala a mortalitatii, atat pentru barbati, cat si pentru femei, in SUA – unde 500.000 mor anual.

La nivel mondial, aceste boli ucid 7,2 milioane de oameni in fiecare an. Exacerbata de raspandirea stilului de viata occidental – transport motorizat, abundenta carnurilor si a branzeturilor, zile de lucru derulate din confortul unui scaun capitonat -, incidenta acestori boli creste exponential.



1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*