Arteroscleroza vine din aer

Frederic Pitchal Sygma Corbis

Ce se întâmplă dacă suntem expuşi pe temen lung la poluare cu particule fine.

Expunerea pe termen lung la poluarea aerului este legată de atacuri de cord şi celebrale deoarece grăbeşte rigidizarea arterelor, cunoscută ca ateroscleroză, spun cercetătorii de la Universitatea din Michigan şi colegii lor de peste tot din Statele Unite, citaţi de ENS.

Sara Adar, profesor asistent de Epidemiologie la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Michigan, şi Joel Kaufman, profesor de medicina mediului şi ocupaţională la Universitatea din Washington, au condus Studiul Multietnic asupra Arterosclerozeii si Poluării Aerului (MESA AER), publicat în aprilie 2013 de revista PLOS Medicine.

“Descoperirile noastre ne ajută să înţelegem cum expunerea la poluarea aerului poate creşte rata ataculor de cord şi a accidentelor  cerebrale constatate de alte studii,” a spus Adar. Cercetătorii au descoperit că concentraţiile mai mari de particule fine, PM2.5, au fost legate de îngroşarea mai rapidă a celor două straturi interioare ale carotidei – care alimentează cu sânge capul, gâtul şi creierul.

Suspensia de pulberi fine e formată din particule de praf, murdărie, funingine, fum şi lichid cu diametrul sub 2,5 microni – 1/30 din grosimea unui fir de păr uman. Aceste particule sunt produse de autovehicule, centrale electrice şi alte surse de ardere şi pot rămane în aer pentru perioade lungi de timp.

Autorii studiului au constatat de asemenea că reducerea poluării aerului duce la progresia mai lentă grosimii vaselor de sânge. Potrivit studiului, grosimea carotidei e un bun indicator pentru întărirea arterelor din tot corpul, chiar şi la persoanele fără simptome evidente de boală de inimă. In cadrul studiului MESA Aer, cercetatorii au urmărit 5.362 de subiecţi cu vârste de 45-84 de ani, din şase zone metropolitane din SUA.

Cercetătorii au reuşit să lege nivelul de poluare a aerului, estimat pentru locuinţa fiecarui subiect, cu două măsurători cu ultrasunete ale vaselor de sânge, la interval de aproximativ trei ani. După ajustarea pentru alţi factori cum ar fi fumatul, autorii au descoperit că, în medie, grosimea peretului carotidei creşte cu 14 microni în fiecare an. Arterele persoanelor expuse la niveluri rezidenţiale mai ridicate de pulberi fine s-au îngroşat mai repede decât alţii trăiesc în aceeaşi zonă metropolitană.

“Aceste constatări coroborate cu alte rezultate pentru aceeaşi populaţie sugerează că persoanele care trăiesc într-o parte mai poluată a oraşului au un risc de accident vascular cerebral mai mare cu doi la sută faţă de cei dintr-o parte mai puţin poluată din aceeaşi zonă metropolitană,” a spus Adar.

Un nou set de analize, ce vor completa cei 10 ani de studiu, va putea  întări asocierea dintre concentraţiile mari de PM2.5 pe termen lung şi evenimentele cardiovasculare.”

Bolile cardiovasculare sunt o cauză majoră de deces în întreaga lume. În Statele Unite, de exemplu, principala cauză de deces în rândul adulţilor este boala coronariană, în care îngustarea arterelor inimii prin plăci aterosclerotice – depozite de grăsime care se depun cu vârsta în interiorul arterelor – încetineşte afluxul de sânge la inima şi în cele din urmă poate duce la atac de cord. A patra cauza de deces in SUA este accidentul vascular cerebral, în care plăcile aterosclerotice întrerup alimentarea cu sânge a creierului. Fumatul, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat al colesterolului, diabetul, obezitatea şi sedentarismul cresc riscul unei persoane de a dezvoltă boli cardiovasculare. Tratamentul includ modificarea stilului de viaţă şi o medicaţie care să reducă tensiunea si colesterolul.

 

Sursa Environmental News Service (ENS)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*