Era luna noua, a 29-a zi a ciclului lunii, o zi cand se credea ca lumea viilor si cea a mortilor se apropie foarte mult. In orasul Qatna (Siria) familiile se adunau la apus pentru a cina in siguranta caselor, urmand o traditie ce chiar si atunci era antica.
Un nou strămoş iese la iveală din cea mai bogată colecţie de fosile descoperită vreodată.
„Statuile umblau“ – spun locuitorii Insulei Paştelui. Arheologii încă încearcă să-şi dea seama cum – şi dacă povestea lor e un avertisment al dezastrului ecologic sau un triumf al ingeniozităţii umane.
Urmele genetice lăsate de strămoşii noştri îi conduc pe cercetători înapoi în timp, într-o descoperire epopeică a migraţiei umane.
Sub un palat din Siria, arheologii au găsit dovezi că regii străvechi obişnuiau să ia cina cu morţii. Mormîntul regal şi palatul înconjurător au fost construite în Qatna la sfîrşitul secolului al XVIII-lea î.Hr. Cam prin 1340 î.Hr., invadatorii, probabil hitiţi, au distrus palatul, îngropînd ceea ce se afla dedesubt.
În urmă cu şase secole, un eunuc de peste doi metri înălţime „şi o voce sonoră ca un clopot uriaş“, pe nume Zheng He, a comandat 317 imense vase comerciale, care alcătuiau flota dinastiei Ming, în călătorii în care a navigat pînă în Africa.
Un mormînt uluitor, văzut pentru prima oară, oferă indicii despre zarva stîrnită acum mai bine de 3.300 de ani de Akhnaton, faraonul eretic al Egiptului. Cel care intenţiona să-l folosească, un păzitor de odoare, a inclus numele lui Akhnaton, al reginei sale Nefertiti şi al patronului lor – Zeul Soare, Aton – în basoreliefurile originale.
Arheologii se aventurează în hăţişurile periculoase din interiorul pădurilor tropicale peruane, pentru a salva morminte străvechi şi nepreţuitele lor statui. „Los pinchudos“ se încăpăţînează să reziste peste veacuri, într-o oază aridă din jungla tropicală.
Ridicându-se din obscuritate până pe culmile puterii, o serie de conducători din Anzi au supus regate, au sculptat munţi şi au făurit un imperiu puternic.
Dinastia s-a ridicat acum 2.200 de ani şi a dăinuit mai bine de patru veacuri. Etnicii chinezi îşi mai spun încă şi astăzi Han – ecou al unei epoci de aur în artă, politică şi tehnologie, în care China rivaliza ca putere şi prestigiu cu Imperiul roman.
Pe cîmpul de luptă inspirau groază, culegînd capete şi glorie cu săbiile lor. Căpeteniile purtau măşti fioroase şi coifuri cu coarne. Toţi trăiau după un cod care prefera înfrângerii moartea. Erau samuraii, clasa războinică de elită care a condus Japonia aproape 700 de ani, lăsînd urme de neşters într-o ţară care încă nu s-a împăcat cu eroii săi violenţi.
Lumea subterană a cenotelor, sursă a vieţii pentru maiaşii din Peninsula Yucatán, s-a format acum circa 65 de milioane de ani, în urma impactului cu un meteorit. Schelete recent descoperite aici dovedesc existenţa unor ritualuri funerare şi sacrificii umane.