Inspectorul pădurii, un instrument necesar

Exploatare forestieră ilegală în Munții Ciucaș. Credit foto: Cristi Grecu / Greenpeace Romania.

Inspectorul Pădurii, instrumentul de guvernare participativă prin care sunt monitorizate și controlate, inclusiv prin satelit, tăierile din pădurile României și transportul de masă lemnoasă, este în continuare un proiect blocat, iar fondul problemei rămâne nerezolvat, după cum spun activiștii Greenpeace România. Portalul există, dar nu funcționează la capacitate optimă.

Inspectorul Pădurii, portalul web și aplicația de mobil

Pentru a înțelege situația de față, trebuie să ne întoarcem în 2014, când, ministrul Apelor și Pădurilor Doina Pană a lansat aplicația Radarul Pădurilor, prin intermediul căreia oricine putea verifica dacă transporturile de lemn erau înregistrate sau nu. Pentru că acest sistem avea scăpări și putea fi fraudat cu ușurință, în iulie 2016, a fost lansată o aplicație nouă, Inspectorul Pădurii, o completare a sistemului deja existent și care a fost foarte bine primit de către cetățeni, dacă e să ne uităm la faptul că în 2016, 42% dintre ilegalități au fost identificate cu ajutorul acestora.

„Inspectorul Pădurii este numele unui program de monitorizare și control, inclusiv prin satelit, al tăierilor din pădurile României, precum și al transporturilor de masă lemnoasă. Acesta era un pas important în direcția unei guvernări participative și transparente, deoarece oferă acces publicului larg printr-o interfață dublă: portalul web www.inspectorulpadurii.ro și aplicația de mobil Inspectorul Pădurii. Prin aceste două căi, oricine se putea implica activ alături de autorități în lupta împotriva tăierilor ilegale.

Inspectorul Pădurii face parte dintr-un sistem amplu de digitalizare a silviculturii care se numește Sistem de Monitorizare și Management al Informației. Din acest sistem face parte inclusiv SUMAL-ul (Sistem de Urmărire a Materialelor Lemnoase) despre care știe toată lumea, adică acea bază de date care conține toate datele legate de administrarea pădurilor, exploatarea lor și prelucrarea lemnului.  A apărut ca urmare a nevoii de a ne conforma legislației comunitare, în special la Regulamentul European cu privire la Comerțul cu Lemn (EUTR – European Union Timber Regulation), citat ca Reg. (UE) 995 /2010.

De când pădurile au devenit subiect al legii siguranței naționale, subiectul măsurilor privind gestionarea durabilă și stoparea tăierilor ilegale au făcut subiectul ședințelor CSAT”, spune Valentin Sălăgeanu, coordonator campanii Greenpeace România.

Activiștii Greenpeace România blochează utilajul unei exploatări forestiere ilegale din Munții Ciucaș, exploatare care avea loc într-o pădure cvasivirgină. Foto: Cristi Grecu/Greenpeace.

Prin intermediul portalului –www.inspectorulpadurii.ro-, oricine putea verifica dacă exploatările erau legale sau nu. Acesta a fost gândit sub forma unei hărți care cuprinde mai multe tipuri de informații precum zone din arii strict protejate, zone cu protecție integrală, păduri potențial virgine. Astfel, utilizatorii puteau vedea astfel locurile unde vor începe tăieri și există avize de exploatare și de transport pentru acestea. La interval de câteva zile, pe baza imaginilor din satelit, programul analiza dacă există perturbările din suprafața împădurită a țării și, pentru acele suprafețe pentru care nu existau acte (actul de punere în valoare și avizul de exploatare) și emitea alerte vizibile pentru toată lumea, care mai apoi erau verificate de Gărzile Forestiere.

Prin astfel de inițiative, cu rezultate concrete, oamenii capătă încredere să se implice mai mult. Văd că și implicarea lor contează. – Miruna A., București.

Ce s-a întâmplat cu portalul Inspectorul Pădurii

Alunecare de teren, Alunu, Vâlcea. Foto: Ionuț Apostol / Greenpeace Romania.

Anul trecut, cei care au oferit date au fost doar cei de la Romsilva, proprietarii privați de păduri nu au oferit date, astfel sistemul funcționează doar pe jumătate. Coordonatele GPS ale camioanelor nu se mai pot verifica, iar perioada în care se poate verifica un transport a fost redusă la trei zile și imaginile din satelit nu vor mai fi încărcate. Motivul? Între minister și firma dezvoltatoare nu există un consens. „Ei bine, ca să genereze alerte relevante, acest sistem avea nevoie ca toate datele legate de administrarea pădurilor să fie complet și corect introduse în program. Ori, ministerul responsabil nu a furnizat aceste date, așa cum ar fi trebuit. În lipsa lor, o mare parte dintre alertele generate erau, de fapt, tăieri legale. Ce lipsea? Ei bine, lipseau datele de la proprietari privați de păduri, deci informațiile pentru ceva mai mult de 50% din pădurile României. De aceea, argumentul Ministerului Apelor și Pădurilor de astăzi, cum că se generau alerte false care puneau autoritățile pe jar și generau panică în rândul cetățenilor, este invalid. Faptul că platforma online www.inspectorulpadurii.ro funcționează este dovedit chiar de alertele generate. MAP nu trebuia să închidă acest instrument de guvernare participativă, ci avea datoria  să-și facă treaba și să-l completeze cu datele lipsă. Altfel spus, singurele probleme erau generate de  lipsa de voință a ministerului.

Momentan, MAP a făcut o sesizare la Parchet cu privire la legalitatea contractului cu dezvoltatorul programului și, astfel, a blocat funcționarea portalului www.inspectorulpadurii.ro până la finalizarea anchetei. Ne-am întors de unde am plecat, la lipsa de transparență tipică a autorităților din România. Singurul lucru oarecum cert este că, în baza cererii CSAT, MAP are obligația de a finaliza acest Sistem de Monitorizare și Management al Informației, care include IP, până la finalul lui 2018. Până atunci, visul societății civile de a avea păduri administrate responsabil rămâne o promisiune mereu neonorată. Demagogia obnubilează interesul public și facilitează accesul discreționar al câtorva la o resursă de interes național”, mai spune Valentin Sălăgeanu.

Harta zonelor de risc privind tăierea ilegală a lemnului. Pădurile sunt reprezentate cu verde, zonele cu nivel de risc semnificativ sunt cele cu roșu, iar zonele cu nivel de risc scăzut sunt reprezentate cu galben. Sursa: WWF.

„Pentru a preîntâmpina alte posibile blocaje generate de demararea și implementarea dezvoltării printr-o licitație publică, fiind vorba de un sistem critic cu impact major împotriva tăierilor ilegale, la data de 20.09.2017, Ministerul Apelor și Pădurilor a semnat un protocol de colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru dezvoltarea instrumentelor informatice. Obiectul protocolului este „colaborarea între părți în vederea realizării de către MAP cu sprijinul STS, a noului sistem informatic și de comunicații SUMAL (Sistem Informatic Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase) și un calendar exact, încât, până la data de 31.12.2018 să se încheie dezvoltarea funcționalităților de bază, iar  până la data de 01.07.2019 funcționalitățile complementare să fie dezvoltate și operaționalizate. În acest sens, ca o primă etapă, Ministerul Apelor și Pădurilor a derulat deja procedura de achiziție a serviciilor pentru realizarea unei analize tehnico-functionale a Sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL și a sistemului informatic Radarul Pădurilor pentru alertarea instituțiilor cu responsabilități în materie. Totodată, firma declarată câștigătoare va trebui să propună soluții tehnico-funcționale pentru dezvoltarea acestui sistem”, spun reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor.

Cei de la Greenpeace așteaptă în continuare o reacție a CSAT care să le ofere perspectiva celor mai înalți demnitari ai Statului Român cu privire la această chestiune și spun că nu sunt prea multe lucruri de făcut atât timp cât există o investigație a Parchetului în desfășurare. În timp ce ministerul concluzionează că: sistemul SUMAL, Radarul Pădurilor și aplicația pentru mobil, Inspectorul Pădurii (o interfață a Radarului Pădurilor) sunt funcționale. Acestea și celelalte componente ale sistemului informatic integrat vor fi dezvoltate conform protocolulului semnat între MAP și STS”.

Reprezentanții Greenpeace au cerut un calendar de acțiuni de la MAP cu privire la operaționalizarea viitoare a www.inspectorulpadurii.ro  și sunt interesați de elaborarea actului normativ – hotărâre de guvern – cu privire la funcționarea SUMAL și Inspectorul Pădurii într-un mod transparent, cu consultarea tuturor factorilor interesați.

Considerăm că Inspectorul Pădurii este un instrument cerut și câștigat în stradă la protestele pentru păduri din 2015, pentru Codul silvic. Suntem convinși că întreaga societate civilă va înțelege să-și apere dreptul la păduri sănătoase și administrate responsabil”, concluzionează Valentin Sălăgeanu.

Platforma de petiții de-clic.ro și Agent Green au inițiat campania: Nu-i lăsa să-ți taie accesul a Inspectorul Pădurii în cadrul căreia au strâns, până în acest moment, peste 36.000 de semnături.



2 Comments

  1. Cred că loviturile cele mai grele le-au primit tot oamenii simpli, cu venituri mici și care au nevoie de lemn de foc. Consumatorii casnici nu cred că trebuiau loviți de scumpirea lemnului folosit ca și combustibil și părerea mea este că trebuie făcută clar diferența între tăierile și defrișările abuzive, în masă a pădurilor și de lemnul de foc pentru consumatori casnici care, cred eu, se poatee obține prin tăieri sănătoase, de curățare a pădurilor, de rărire, etc.

  2. lemnul pentru export este o problema destul de serioasa. Nu este nevoie de atat de mult lemn pentru incalzirea locuintelor. Lacomia ne ia copacii, oxigenul , ecosistemele,casele, drumurile si vietile noastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*