Centrala verde din spatele supermarketului 

Foto: Marius Gheorghe

Specialiștii de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România construiesc o centrală verde de tip Jean Pain, cu ajutorul căreia vor încălzi pe timpul iernii un solar. Este un demers unic în România, ale cărui concluzii vor putea fi trase de abia peste șase luni, atunci când centrala verde va fi oprită.

Ies de la metrou și traversez strada, apoi ajung în parcarea unui supermarket unde roiesc mașini și oameni grăbiți. Este duminică dimineața, iar soarele încă are putere să ne încălzească ușor. Trec prin parcare, o iau prin dreapta supermarketului, exact așa cum mi-a spus Diana la telefon, și ajung într-un spațiu verde unde oamenii care trec pe lângă mine sunt îmbrăcați în haine de lucru și cară roabe cu tocătură de resturi organice.

Pregătiri și explicații tehnice înainte de a începe munca la centrala verde de tip Jean Pain. Foto: Marius Gheorghe

Timp de două zile, oricine și-a dorit a putut participa la atelierul practic de construcție a unuia dintre cele mai ingenioase sisteme de producere a energiei din materiale organice după modelul Jean Pain. Atelierul a fost organizat de specialiștii de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România, alături de Kaufland România, în spațiul grădinii comunitare Grădinescu Bucureștii Noi. Centrala verde este o instalație în spirală care captează energia termică distribuită apoi în sera grădinii și care astfel va putea fi încălzită pe timpul iernii.

“Acolo va fi centrala verde Jean Pain construită folosind peste 30 mc de resturi organice -tocătură verde, bălegar şi rumeguş-” îmi spune Diana Călin, inginer de mediu și coordonator logistic al evenimentului, în timp ce îmi arată construcția aproape finalizată.

Voluntarii încarcă tocătura de resturi organice în lăzi. Foto: Marius Gheorghe
Foto: Marius Gheorghe

Nevoie de sisteme zero risipă

Proiectarea şi construirea centralei a fost rezultatul unei documentări minuţioase conduse de Antim Nechifor, referent de specialitate inginer horticultor, sprijinit de echipa Institutului de Cercetare în Permacultură, alcătuită din ingineri de contrucţii, ingineri de mediu, horticultori, peisagişti, pasionaţi şi specializaţi în permacultură. “Am constatat că în agricultura ecologică, tehnologiile de cultură clare se găsesc greu sau chiar lipsesc. Prin activitatea noastră de cercetare, dorim sa elaborăm și să oferim oamenilor rețete complete, clare și eficiente”, spune Antim.

“Ideea acestei centrale ne-a venit de la oportunitățile care există în momentul de față și de la nevoia de a sincroniza ce visăm noi să se întâmple și anume să existe sisteme zero waste cu ceea ce există acum și poate fi îmbunătățit. În momentul de față, există multe resurse care sunt considerate gunoi, cum ar fi această tocătură și în același timp există o criză de soluții și multe voci care spun că nu știm cum să ne adaptăm la schimbările climatice. De fapt, rezolvarea problemei este fix sub ochii noștri. În timp ce ne plângem că nu avem soluții, aruncăm tone de resurse la gunoi. Consumăm benzină ca să ducem tocătura la groapa de gunoi, în loc să o valorificăm. Faptul că am văzut oportunitate vine din șablonul nostru mental de designeri în permacultură în care facem sisteme în care nu există risipă. În același timp, ce facem aici este un manifest pentru a ne uita la resurse cu alți ochi, este un manifest pentru că e urban, în parcarea unui supermarket. În România nu există această soluție, așa că ne dorim să înaintăm cu cercetarea tehnică și să stabilim dacă aceasta este rețeta”, spune ing. Ionuț Bădică, preşedintele ICPR şi coordonator al proiectului Grădinescu.

Șapte spire de țeavă de un țol, însumând aproximativ 350 m.l., prin care circulă apa, sunt montate în grămada cu resturi organice. Foto: Marius Gheorghe
Antim Nechifor, referent de specialitate inginer horticultor. Foto: Marius Gheorghe
Foto: Marius Gheorghe

Cum funcționează o centrală de tip Jean Pain

În interiorul acestei construcții este mix de materiale bazat pe lungimea de viață a grămezii și pe temperatura necesară încălzirii solarului pe timpul iernii. Pentru această grămadă s-au folosit 60% tocătură proaspătă, 30% rumeguș și 10% bălegar de cal.

Materia începe să se descompună și să degaje căldură. În interiorul grămezii sunt șapte spire de țeavă de un țol, însumând cam 350 ml prin care circulă apa dintr-un rezervor de apă din solar. Este un sistem închis, prin care apa este recirculată.

Rețetele sunt variate. Cei de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România estimează că va ține 6 luni. Dacă și-ar fi dorit să țină mai mult, ar fi pus mai multă tocătură. “Am folosit bălegar de cal pentru că are mai mult azot și atunci procesul de descompunere este accelerat, iar bacteriile ard mai repede carbonul din grămadă. Avem senzori de temperatură și de umiditate, în interior și în exterior, controlăm debitul apei prin care putem controla și temperatura din interiorul solarului. În aprilie, tragem linie și vedem cifrele”, mai spune Bădică.

Colaborarea cu instituțiile statului

Dar, pe lângă munca practică, acest proiect a însemnat și o colaborare cu instituțiile statului. “Am reușit să colaborăm și cu instituțiile statului. Am făcut lobby la ADP pentru a obține tocătura, am mers la toate nivelurile ierarhice de sus în jos și de jos în sus. Am preferat așa, în loc să mergem să cumpărăm tocătură de la privați, despre care nu știm de unde o au. Ca agricultor îmi place pentru că voi avea solarul încălzit la iarnă și apă caldă. Într-un climat de genul celui care este la noi, temperat-continental spre cald, acum este atât de important să ai un solar încălzit dacă ești producător, pentru că îți dă startul”, spune Alexandru Tudose, coordonator de grădină.

Echipa la final de proiect. Foto: Marius Gheorghe

Un proiect pentru comunitate

Cei care au participat în cele două zile de weekend sunt oameni cu vârste și cu preocupări foarte diferite. “A fost o conectare foarte faină între participanți. Cei care au venit aici au un background foarte diferit, de la arhitect la pensionar, la inginer instalator, ITiști, horticultori, proprietari de pensiune care vor să își implementeze acest sistem acasă. Oamenii au venit din Chișinău, Bihor, Bistrița, Sibiu, Brașov – au bătut drumul ca sa fie parte a acestui atelier.

Există o mare diversitate și la nivel de vârstă. Au venit oamenii să vadă cum se face pentru că își doresc să facă asta la ei acasă. Aici au găsit spațiul să participe, să pună mâna, să vadă cum funcționează, să se conecteze la o comunitate de oameni care le împărtășesc valorile. Am observat faptul că adulții și oamenii de vârsta a treia încep să creadă că și generația mai tânără contribui la schimbare și nu doar vorbește că face lucruri și aduce inovație. Au fost foarte multe înscrieri, am suplimentat locurile pentru ca toată lumea să aibă acces”, spune Diana Călin.

“Oamenii au fost foarte receptivi la aspectele tehnice și aici, dar și pe facebook, unde am anunțat evenimentul, care a avut multe comentarii și multă vizibilitate. Mă bucur că este multă lume pe teren chiar și în a doua zi. Centrala este o structură care nu poate fi făcută decât la comun, apropo de comunitate, și de ea va beneficia tot o comunitate. Acest proiect înseamnă mai multă încredere în segmentul ecologic, în tehnologiile alternative”, completează Alexandru Tudose.

Mohamed Kanda, arhitect. Foto: Marius Gheorghe

“Am aflat despre proiect de pe facebook și am venit aici să ajut. Este genial să poți să ai oportunitatea asta, să lași natura să producă. Natura este o inteligență aparte și știe foarte bine ce are de făcut. Și dacă putem să profităm de bogăția asta pe care ne-o oferă este extraordinar”, spune Mohamed Kanda, voluntar, arhitect.

“Dacă ar fi să mergem în profunzime, se pare că este o nevoie umană, aceea de a aparține și de a fi iubit. Și despre asta este vorba aici. În prezența naturii și aproape de natură ne conectăm mult mai ușor, direct, dincolo de orice judecăți și bariere pe care civilizația ni le-a pus în cale. Ne întoarcem la noi cei autentici”, concluzionează Adina Maria Moise, psiholog, project catalyzer.

Pe tot parcursul iernii, centrala verde din spatele supermarketului va încălzi solarul care se află în Grădina Comunitară Bucureștii Noi (Bd. Bucureștii Noi, nr. 50B). De-a lungul celor șase luni de funcționare echipa Institutului de Cercetare în Permacultură din România va continua activitatea de cercetare, va face măsurători, iar în aprilie 2018, construcția va fi demontată și vor fi trase concluziile.

Proiectul Grădinescu este organizat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România împreună cu Kaufland România și constă într-o rețea de 9 grădini urbane, dintre care 3 amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, 4 în parcările sau în spatele magazinelor și două în școlile din Capitală. Mai multe detalii pe www.gradinescu.ro.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*