Evreii lubavici îşi răspîndesc mesajul ca niciodată pînă acum.
Crescută în credinţa catolică, Sheila Bar-Levav s-a convertit la iudaism, religia soţului ei. I-a înscris pe copiii lor la o grădiniţă din New York condusă de rabinul lubavici Aaron Raskin şi soţia sa, Shternie. Datorită influenţei lor, Bar-Levav şi soţul ei sînt acum evrei practicanţi – o transformare care întruchipează eforturile de o viaţă ale soţilor Raskin. Convins că o lume mai sfîntă ar grăbi sosirea lui Mesia, rabinul Raskin vorbeşte cu pasiune despre readucerea evreilor la credinţă: „Trebuie să reaprindem scînteia.“
Regretatul rebbe (învăţător) lubavici, Menachem Mendel Schneerson, a aprins această flacără pentru mii de credincioşi. O mică dar sonoră facţiune a credincioşilor lubavici consideră că Schneerson chiar este Mesia şi îl venerează ca atare. Dar cei mai mulţi onorează pur şi simplu memoria celui care a contribuit la revitalizarea unei religii persecutate de Hitler şi Stalin.
Născut în Ucraina în anul 1902, Schneerson a sosit în Statele Unite în 1941, cucernic şi determinat. Aparţinea Grupului Ortodox Chabad-Lubavici – „Chabad“, de la cuvîntul evreiesc pentru înţelepciune, înţelegere şi cunoaştere, „Lubavici“, după oraşul rusesc unde fusese iniţiată mişcarea la sfîrşitul anilor 1700.
Avînd sediul acum la Crown Heights, Brooklyn, grupul era relativ mic şi puţin cunoscut cînd Schneerson a devenit rebbe, în 1951. În cei 43 de ani cît a deţinut funcţia, el a înfiinţat un sistem de shluchim, sau emisari, însărcinaţi să meargă în lume pentru a deschide centre chabad, răspîndind cunoaşterea Torei şi a iudaismului. Unii s-au temut că mişcarea lubavici va slăbi după moartea învăţătorului, în 1994. Astăzi însă există peste 3.000 de centre în 70 de ţări – aproape jumătate dintre ele fondate după moartea lui Schneerson.
-
- Un hol luminat de lumînări duce la intrările separate pentru bărbaţii şi femeile care vin să viziteze mormîntul lui Menachem Mendel Schneerson. Acest rebbe a lansat un efort global de a reînvia practicarea iudaismului. Foto: Carolyn Drake
-
- Legaţi prin credinţă Chana şi Dovid Zaklikowski îşi fac jurăminte, cu mamele alături. „Mi-am dorit un soţ lubavici“ – spune Chana, care la vîrsta de 21 de ani a chemat prieteni şi peţitoare pentru a aranja întîlniri. Cei doi s-au cunoscut prin intermediul unui prieten, au ieşit împreună, au cerut binecuvîntarea și s-au căsătorit. Ca să se simtă aproape de „tatăl său spiritual“, Dovid a purtat haina zdrenţuită a lui rebbe; Chana şi-a acoperit faţa cu basmaua soţiei acestuia. Foto: Carolyn Drake
-
- O mînă întinsă. Sheila Bar-Levav, în dreapta, învaţă despre simbolurile festivalului Sukkot – care omagiază unitatea evreilor – de la rabinul Aaron Raskin şi soţia lui, Shternie. Ca emisari lubavici, soţii Raskin îi încurajează pe evrei să-şi practice credinţa. Foto: Carolyn Drake
-
- Prezenţă eternă. Femei-emisari din întreaga lume se adună pentru o conferinţă ţinută la Şcoala de Tora Oholei, din Crown Heights, unde portretul lui Schneerson este omniprezent. Credincioşii lubavici spun că nu urmăresc să convertească sau să cîştige prozeliţi, ci să educe. „Prea mulţi evrei nu îşi cunosc moştenirea – spune Chaya Sasonkin, emisar în New York. Noi încercăm să le dăm ceea ce li se cuvine de drept. Nu este vorba să fie „mai sfînt decît tine“. Noi încercăm să coborîm dumnezeirea la nivelul acestei lumi.“ Foto: Carolyn Drake
-
- Fetele de la şcoala yeshiva Machon Chana, din Crown Heights, se pregătesc de sabat, ziua din săptămînă dedicată rugăciunilor şi odihnei. Rebbe Schneerson a promovat acest gen de şcoli religioase pentru a le asigura fetelor crescute în familii laice cunoaşterea Torei. Fiind „cele care aprind lumina în sufletele evreilor“ – scria el –, femeile trebuie să-i înveţe pe copii despre Dumnezeu. Sasonkin, la 33 de ani mamă a şapte copii, ia în serios acest rol: „Mama e cea care îi învaţă pe copii binecuvîntările şi modelează valorile în familie.“ Foto: Carolyn Drake
-
- Infanteria lui rebbe. Bună dispoziţie la o petrecere de logodnă în Crown Heights, unde bărbaţii din diverse grupuri hasidice îşi schimbă între ei pălăriile distinctive, ca simbol al unităţii. „Există diferenţe între tradiţiile noastre, între anumite filosofii şi idei ale noastre – spune Asher Federman, în centru, cu ochelari –, însă cu toţii sîntem evrei.“ Crescut ca evreu lubavici în California, Federman a studiat Tora, s-a căsătorit, a devenit emisar al credinţei şi, împreună cu soţia lui, Henya, a deschis un centru chabad în St. Thomas, Insulele Virgine. Foto: Carolyn Drake
-
-
Pămînt sfînt. În Cimitirul Montefiore Vechi, din Queens, mormîntul lui rebbe Schneerson se află în stînga mormîntului socrului şi predecesorului său. Sute de oameni vin în fiecare zi în acest loc, unde mulţi cred că se află sufletul lui rebbe.
Ei acoperă locul cu rugăciuni scrise şi cereri de îndrumare sau binecuvîntare. „Noi credem că sufletul nu piere niciodată“ – spune rabinul Yehuda Krinsky, un lider superior al comunităţii lubavici. „Rămîne întotdeauna accesibil, nu doar în amintiri, ci cu adevărat.“ Foto: Carolyn Drake
-
-
Opera unei femei. Mamele lubavici se ocupă de cei mici în partea rezervată femeilor la aniversarea unui băieţel, în Crown Heights. În celălalt capăt al încăperii, soţii lor sînt prinşi într-o discuţie însufleţită. Bărbaţii şi femeile lubavici rămîn adesea în grupuri separate la asemenea întruniri sociale. „Stabilim nişte limite foarte clare – spune Chaya Sasonkin (în picioare, cu bebeluşul). Este în spiritul modestiei.“
Credinţa este pătrunsă de acest spirit. Fetele şi femeile au întotdeauna genunchii şi coatele acoperite, iar femeile măritate poartă peruci sau şaluri peste păr. „Păstrăm ascuns ceea ce este de preţ – spune Sasonkin. Există un sentiment de respect, de sacralitate faţă de femei.“ Foto: Carolyn Drake
-
- Este greu să respecţi obiceiurile lubavici într-un loc cu puţini evrei. În St. Thomas, de exemplu, încă nu există un mikvah – o baie specială pentru purificarea ritualică –, astfel că, după menstruaţie, femeile trebuie să folosească marea sau să plece cu avionul spre continent. Şi bărbaţii lubavici se scufundă în mikvah – pentru a se pregăti spiritual înainte de a se duce la rugăciunea de dimineaţă (deasupra, în Crown Heights). Purtătorul de cuvînt, rabinul Zalman Shmotkin, spune: „Chiar şi lucrurile lumeşti, de la felul cum mergem pe stradă pînă la modul cum interacţionăm cu ceilalţi, se cade să fie pătrunse de sfinţenie.“ Foto: Carolyn Drake
Ca toate grupările religioase, şi aceasta are detractori, scăpări, episoade întunecate. La vremea lui, Schneerson a stîrnit controverse uriaşe. El a susţinut o interpretare strictă a Torei, propovăduind că numai cei născuţi din mamă evreică sau convertiţi de rabini ortodocşi pot să obţină cetăţenia israeliană – un mesaj care i-a ultragiat pe mulţi evrei. În 1991, cînd o maşină din anturajul învăţătorului a lovit mortal un copil negru, unii membri ai comunităţii de culoare din Crown Heights s-au înfuriat şi au izbucnit violenţe. Criticii mişcării iau în derîdere astăzi restricţiile pe care le văd la femei şi credinţa habotnică a facţiunii mesianice.
Totuşi Schneerson – un orator fascinant, ale cărui cuvinte au umplut volume – încă exercită o puternică atracţie asupra adepţilor săi. „Învăţătorul este mai prezent ca oricînd – spune Raskin. Influenţa lui e nepieritoare.“
Credincioşii îi simt prezenţa lui Schneerson mai ales la mormîntul lui din Queens. „A devenit un adevărat far călăuzitor la care vin oamenii“ – spune rabinul Yehuda Krinsky, un important lider lubavici. Creşterea rapidă a grupului atestă puterea învăţătorului, care nu şi-a numit nici un succesor, sugerînd că mişcarea lubavici răspunde nevoilor spirituale ale multor evrei dornici să se întoarcă la credinţa lor.
Text: Carolyn Drake
Articol publicat în ediţia de februarie 2006 a revistei National Geographic România
Leave a Reply